Vopseaua folosita la zugravire este formata din pigmenti pentru culoare, substante care coaguleaza pigmentii, o substanta lichida care permite ca vopseaua sa se intinda uniform pe o suprafata peretelui si substante aditive Pigmentii, coagulantii si aditivii sunt substante solide care raman pe suprafata zugravita, in timp ce substanta lichida se evapora. La cumpararea unei vopsele trebuie verificat procentajul de substante solide existente in vopsea; un procentaj mai ridicat al acestora va conferi o calitate mai buna zugravelii.

Exista doua tipuri de vopsea:

1. pe baza de ulei, unde solventul este format din particule minerale. Inconvenienta acestei vopsele consta in faptul ca se usca mai greu decat vopseaua pe baza de latex (24 de ore). In acest caz, pentru curatirea zugravelii, trebuie folosita terebentina.

2. pe baza de apa (latex), avand avantajul unei uscari rapide. Curatirea se face cu apa si sapun si necesita un timp relativ scurt. Alegerea vopselelor Pentru zugravelile interioare trebuie folosita o vopsea pentru interior (pe eticheta de pe ambalaj este indicat Interior/Exterior).

In general, vopselele pentru exterior nu pot fi folosite la interioare, se usca mai greu si au un miros puternic.

Intensitatea indica gradul in care o vopsea este reflectorizanta. De obicei, cu cat o vopsea este mai putin intensa, cu atat sansele de depunere a prafului sunt mai mici.

O suprafata usor de curatat este cea pe care se aplica o culoare mai palida ca stralucire (gloss). Aceste nuante sunt folosite mai ales pentru peretii bucatariilor si ai bailor si pentru spatii mobilate cu mobila de lemn de esenta tare. Inconvenientul acestor culori este ca ele scot in evidenta imperfectiunile de pe suprafete.

Culorile semi-palide (semi-gloss) sunt pe cat de durabile pe atat de usor de curatat, dar sunt mai palide decat nuantele gloss. Se potrivesc pentru bai, bucatarii, spatii foarte mobilate sau spatii amplasate in zone cu un trafic intens sau cu o umiditate sporita.

Culorile satinate ofera combinatia ideala intre curatirea usoara si stralucirea moderata.

Colurile coaja de ou sunt culori serene si blande, cu o stralucire mai mica decat a culorilor satinate. Se intalnesc mai ales in saloane, sufragerii si dormitoare.

Culorile sterse nu sunt stralucitoare, ele constituind solutia ideala pentru zidurile mari si neacoperite si pentru tavanuri. Ele sunt capabile sa ascunda imperfectiunile (gaurile si ridicaturile) din pereti.

Daca doresti sa schimbi culorile unei incaperi, ganditi-va sa cumparati o cantitate mica din culoarea aleasa; zugraveste o bucata mica din zid si asteapta cateva zile. Vopselele pot reactiona intre ele sau pot da nastere la reflectii care schimba ambianta camerei. In functie de diferitele surse de lumina, culorile pot sa arate diferit.

Pe ambalajul vopselei poti gasi una dintre notificatiile urmatoare:

Puterea de ascundere arata capacitatea vopselei de a ascunde imperfectiunile suprafetei pe care este aplicata; aceasta este data de pigmentii regasiti in vopsea si o importanta mare o are cantitatea de vopsea aplicata pe suprafete si pensulele folosite pentru aceasta.

Aderenta reprezinta gradul in care vopseaua se aplica pe suprafata. Capacitatea de disimulare a imperfectiunillor indica tendinta pe care o are vopseaua pentru a ascunde imperfectiunile de pe suprafete, mai ales cand vopseaua este aplicata cu un roler.

Vopselele cu un grad mare de disimulare a imperfectiunilor sunt cel mai indicat de folosit. Pastrarea culorii indica modul in care culoarea initiala, specificata pe ambalaj, se pastreaza, mai ales cand vopseaua se aplica cu ajutorul unui roler, cu o pensula sau prin sprayere.

Imbunatatiri. Reprezinta capacitatea vopselei de a avea aceeasi intensitate cand este folosita la reparatii sau la aplicari ulteriore ale vopselei ca si in cazul in care este folosita pentru prima data. Rezistenta la praf este capacitatea vopselei de a capta cat mai putin praf.

Indepartarea prafului reprezinta gradul de usurinta cu care praful si murdaria pot fi indepartate de pe suprafata vopsita.

Rezistenta la curatare arata gradul in care vopseaua persista in urma spalarilor si a curatirilor repetate.

Rezistenta la frecare arata gradul in care vopseaua rezista daca obiectele sunt frecate, zgariate sau impinse de/in zidul zugravit.

Rezistenta la lipire arata gradul in care vopseaua rezista cand intra in contact cu o alta suprafata vopsita. De exemplu, la vopsirea unei usi sau a unei fereste, cu cat gradul de rezistenta este mai mare, cu atat riscurile de lipire dintre suprafete sunt mai mici.

Rezistanta la stergere arata gradul in care vopseaua rezista cand un obiect sau o mobila intra in contact cu suprafata zugravita.